Anul acesta in solar

Din cauza faptului ca solarul nostru a fost umplut cu sarg cu usturoi de catre Consort  ( pe care cu greu s-a decis ulterior sa-l scoata! ), anul acesta am intarziat mult cu lucrarile. N-am mai fost la fel de organizati ca anul trecut in plantare si, prin urmare, avem rosii de toate marimile si soiurile. Ei am exagerat, nu-s chiar de toate soiurile, sunt doar de toate marimile! :)

Soiurile ( si hibrizii ) plantati acum in solar sunt in ordine aleatorie: Precos, Inima de bou, Ghittia, Alvaro.
Primele tomate care si-au castigat locul au fost cele de la Alvaro, vreo 7-8 la numar. De aceea astazi ele sunt cele mai mari si cele mai inflorite. Restul sunt de diverse dimensiuni asa ca le-am legat doar pe acelea unde legatul era necesar, pe restul le-am lasat sa mai creasca.

Nu sunt multumita de faptul ca nici anul acesta n-am reusit sa-mi achizitionez o ata de palisat mai de soi. Am una dar e cam anemica asa ca nu ma bazez pe ea. Anul trecut am legat rosiile din solar cu rafie lata. Pe timpul verii si al caldurilor toride rafia legata de arcadele solarului a cedat si am avut surpriza sa gasesc cateva plante la pamant. Unele s-au rupt grav.

Sunt multumita in schimb ca am reusit sa montam instalatia de picurare. Pentru ca am fost novici, si aceasta mai are nevoie de ceva ajustari dar le vom face cel mai probabil in toamna. Acum o lasam asa ca sa nu stresam plantele inutil.

Duminica le-am dat tomatelor din solar si o portie hranitoare de zat de cafea si un pumn de coji pisate de oua. Sunt chiar curioasa in ce masura tratamentul mentionat  va imbunatati vigoarea plantutelor.
Le-am si copilit pe cele mai mari de cateva ori. E incredibil cati copili fac tomatele din solar. Tot copilindu-le si "bibilindu-le" la orele diminetii, duminica, am descoperit si faptul ca una dintre tomatele Alvaro a produs deja primul fruct.

Intrebare: am inteles ca dupa ce planta dezvolta primul etaj de fructe ar trebui sa-i rupem frunzele pana la acesta?

Cateva poze facute in mare, mare viteza inainte de plecare:

Tomatele Precos ( doar 6 fire in solar, restul afara)

 

Tomatele Alvaro ( vreo 7-8 la numar; una a fost casapita de coropijnita)

 

Prima rosioara Alvaro: forma interesanta, pare a fi din aceea carnoasa.

Experimentul 1 - actualizare

Am promis saptamana trecuta ca voi povesti in detaliu despre rezultatele Experimentului nr. 1 din anul curent: mazarea si fasolea oloaga. In timp ce-i analizam rezultatele mi-am adus aminte ca pe langa Experimentul nr 2: fasole urcatoare la PET am mai facut anul acesta si un al treilea experiment, numit plastic Morcovi pe banda. Asa ca va mai sunt datoare si cu detaliile pentru cel de-al doilea si respectiv al treilea experiment.

Astazi insa vom vorbi despre cel dintai. Daca va aduceti aminte la  momentul semanatului am cumparat asa, in viteza plicuri de seminte de la Starsem si de cand le-am vazut, dupa desigilarea plicului am avut oarece indoieli, cel putin in ceea ce priveste fasolea.

Daca boabele de mazare aratau, sa zicem, rezonabil, boabele de fasole oloaga erau sparte, in cele mai multe cazuri. Cu toate acestea le-am semanat in trei parcele, doua de mazare, respectiv una de fasole. Am semanat cateva boabe, cel mult cinci, in fiecare cuib.

Au rasarit destul de greu si cu multe goluri, adica au fost cuiburi unde n-a iesit nicio plantuta, cuiburi cu doar o plantuta iar fasolea a inceput sa-si arate lipsurile inca de la inceput. Din tot razorul a iesit initial un singur fir, este adevarat viguros si plin de viata dar unul singur. Am semanat 6-8 cuiburi!

Ulterior au inceput sa mai scoata capul din pamant cateva fire dar toate erau extrem de firave iar boaba din care incoltisera era efectiv putreda. M-am uitat luung la ele si am ajuns la concluzia ca sunt irecuperabile. Ulterior s-a dovedit ca in afara vrejului viguros rasarit initial, un singur vrej iesit dintr-un bob aproape putred a facut frunzulite si pare sa mearga bine dar n-o sa am asteptari uriase.

Singura explicatie pe care am gasit-o pentru esecul rasunator a fost  ca probabil semintele erau vechi sau au fost depozitate precar ( de Starsem sau MegaImage, nici nu mai conteaza). Ideea e ca sper ca vrejul sanatos sa produca macar pentru seminte la anul. Yep, inca sunt optimista si daca ma gandesc bine as putea sa seman un plic nou de seminte de oloaga. Nu-i timpul trecut, e doar mai,abia a inceput sezaonul de plantare afara.

 

Cum mazare lucrurile stau diferit dar nu extraordinar de diferit. Asemenea fasolei, mazare a rasarit destul de greu, cu goluri ( cuiburi fara niciun fir) dar macar am in jur de 10 cuiburi hotarate. Cata mazare o sa recoltez eu de la 10 cuiburi? Habar n-am, probabil un borcan...:))). De mentionat ca am plantat doua plicuri pe doua razoare deci ar trebui sa fie mult mai multa.

Saptamana aceasta am urcat-o pe niste miniaraci pentru ca incepuse sa se agate pe tot ce prindea in jur, mai ales pe buruieni. Buruienile le-am scos si mazarea am cocotat-o pe araci. Cand indeplineam aceasta din urma sarcina am observat cu incantare ca a inflorit:

Ei, macar asta, mi-am spus ca si asa fasolea si-a luat concediu pe nepusa masa!

Asa ca acum incerc sa-i creez o atmosfera placuta si multumitoare ca sa produca si ea macar seminte pentru anul urmator.

In gradina de flori margaretele s-au desfasurat in toata splendoarea:

Vestea proasta este ca n-am avut timp sa ma ocup de iarba din jurul lor asa ca weekendul viitor o sa fie mai mult cu sapa in mana. Pamantul este ingrozitor de crapat, nici nu stiu cum fac bietele plante sa supravietuiasca.

Ne-am ocupat si de solar caci ii mai eram datori cu plantarea a jumatate din rasaduri. Acum este plin ( daca nu cumva mai decide coropijnita sa-l praduiasca) si este udat la picatura.

 

Experimentul 2

Pentru cei care au deschis televizoarele mai tarziu, experimentul nr 1 al anului 2013 a constat in semanatul de mazare si fasole oloaga. O sa va povestesc saptamana viitoare despre rezultate, ca sa fie si cu poze multe.

Normal ca nu-mi da pace curiozitatea asa ca am dat startul experimentului nr. 2. Tot cu fasole dar de data asta fasole cataratoare. Semintele au provenit de la un producator descoperit de curand si cu care am avut rezultate multumitoare: Novasem. Surpriza a constituit-o culoarea semintelor, cel mai pur roz cu putinta. M-am uitat asa cu neincredere la ele si la culoarea lor turbata pentru ca nu mai vazusem pana atunci fasole roz decat in desene animate. Apoi am ridicat din umeri si mi-am zis ca probabil samanta e tratata si asa a capatat culoarea dubioasa. Acum daca si plantele vor produce tot boabe sau, mai rau, tecute verzi, ramane de vazut.

Am hotarat sa experimentez cu fasolea fiindca e cataratoare si m-am tot uitat zilele trecute la gradinile verticale disponibile in sute de imagini pe net. Ma fascineaza asa tare gradinile asteaincat m-am hotarat brusc si de nicaieri ca oricum nu mai aveam unde sa plantez fasolea asa ca anul asta o voi cultiva la pet. Nu am curaj inca sa ma apuc de spanzurat sticle cu plante pe pereti dar voi pune fasolea sa se urce pe stalpii prispei de la vechea casa batraneasca, pana pe acoperis daca vrea numai sa vad eu ca face treaba, nu de alta de mai am un pliculet din acelasi soi.

In imaginea de mai sus se vad cele 5 pet-uri cu fasole, plantata acum vreo 5 zile, pe care le-am udat corespunzator si le-am lasat sa vad in ce masura se hotarasc sa produca fasole roz.

Aveam planuri extinse si in privinta capsunilor cu care as fi vrut sa incerc macar cativa stoloni la sticla dar fiindca deja au inflorit, ramane pe primavara urmatoare, anul asta i-am ratat.

Bonus picture: primul trandafir care promite in primavara asta.

Dupa atatea zile libere

Au fost multe, intr-adevar, dar au trecut cu o viteza ametitoare. Cumva timpul trece altfel, are alta dimensiune atunci cand e petrecut in mijlocul plantelor si in consecinta zilele se scurg rapid si niciodata nu apuci sa faci tot ceea ce ti-ai propus.

 

Pe principiul "cooperativa munca in zadar", dupa doar cateva zile si foarte putini stropi de ploaie, florile mele erau iar ingropate in iarba, motiv pentru care am petrecut o zi intreaga smulgand-o si  incercand sa dau o fata comerciala gradinii.

Am reusit si performanta de a da pomii cu var, e drept cu ajutor de la terti. Intr-un final aratau bine si pregatiti de Paste:

 

Teiul plantat in primavara aceasta are deja frunzulite

 

Cires serios care va rasplati stapanii cu cirese

Parul plantat de Consort

 

Prunii destinati productiei de tuica

Se pare ca anul acesta vom manca in sfarsit cirese, pentru ca pana acum domnul din imagine ne-a tras clapa si ba n-a produs nimic ba a produs doua cirese pe care le-au facut disparute autori necunoscuti:

La capitolul zarzavaturi si verdeturi, aparent cultura de marar va depasi toate asteptarile. Nu numai ca a iesit prin toate straturile si pe unde a mai gasit el de cuvinta, dar am mai plantat si noi o parcela intreaga, sa fie:

Eh, noi sa fim sanatosi ca mai impartim prin vecini asa cum facem acum cu usturoiul Consortului, pus strategic in toamna in solar. Acum ne chinuim sa scapam de el ca sa putem pune rosii in weekendul care vine.

Plimbarea pe la neamuri ne-a adus vreo 50 de rasaduri frumoase de tomate Precos, programate vineri la plantare. Ei bine, nu le vom planta vineri caci tocmai am observat ca e ditamai sarbatoarea, asa ca vor astepta sambata. Sper sa nu le dauneze. Am mai capatat rasad de petunii si rasad de ( speram noi) gogosari. ( gospodina in cauza a amestecat din greseala ardeii grasi cu gogosarii si cu ardeii capia si nu mai stia exact care cum sunt. Cum ziceam, speram sa creasca gogosari. Daca sunt ardei altfel, asta e, ne vom accepta linistiti soarta.) Tot in peregrinari am invatat o metoda noua de plantare in gradina a rosiilor si ardeilor pe care o sa v-o putem prezenta dupa weekend cand intentionam s-o aplicam.

Nu in ultimul rand: Hristos a inviat!

 

Floarea miresei

Irisi

Margarete gata sa infloreasca

 

Glicina la debutul perioadei de vegetatie