Duminica de lancezeala

Ma straduiesc sa fiu un bun crestin dar am o problema cu sarbatorile si cu duminicile. Pentru ca nu poti face mai nimic. Ba da, poti sa te uiti lung si cu jind la cat de multe trebuie facute, sa socotesti in gand cat de putin timp ai pentru gradina in fiecare saptamana si intr-un final sa te enervezi corespunzator.

Weekendul asta am ajuns de vineri. Am facut "inventarul" fiecarei plantute pe care am reusit s-o mai zarim dupa care ne-am asezat resemnati pe terasa, ca era deja seara. Apatic, am mai repicat, la lumina becului vreo 28 de fire de rosii.
Iarba era "cat casa" deja, desi toata saptamana trecuta n-a fost strop de ploaie. Buruienile insa zici ca se alimenteaza cu aer...
Asa ca a doua zi m-am inarmat rudimentar cu o sapa si am purces la starpirea balariilor in gradinuta de flori. Atat de multa iarba si atatea buruieni au fost incat indepartarea lor mi-a luat toata ziua, si inca lucrurile nu stau cum ar trebui.
Pe langa febra musculara crunta si oboseala pe masura, am gasit totusi timp sa ma bucur de lalelele care infloresc pe rand:

 

Consortul a fost si el foarte ocupat. A tuns munti de iarba, a sudat diverse si a montat, cu pretiosul meu ajutor :D, instalatia de picurare din solar.

 

Cele mai fericite au fost gainile pentru ca tot weekendul au fost rasfatate cu iarba proaspata. Au cantat si racait non stop. Doar seara motaiau cu gusile pline pe unde nimereau, pana luau decizia inteleapta de a merge totusi la culcare.

 

Alte noutati ar fi referitoare la mazarea si fasolea pe care le-am pus saptamanile trecute si care in sfarsit au rasarit. Nu toate cuiburile au iesit dar inca mai sper sa vad razoarele pline. Optimism debordant, ce sa-i faci?!

 

Acum numaram orele pana la minivacanta pe care o vom petrece in mare majoritate in mijlocul plantelor. Desigur, pana vin sarbatorile.