joi, 24 iunie 2010

Verze de toata frumusetea

Acum vreo doua saptamani varza din gradina noastra crescuse frumos. Arata cam asa:

Intre timp insa, dupa catralioane de litri de apa pe mp de la ploaia din ultima vreme, varza a facut progrese absolut remarcabile.
Varza din imagine insa nu a supravietuit deoarece peste noapte, o mana necunoscuta si, posibil, foarte rau intentionata a rupt-o din vrejul ( e un vrej acela?) ei si a rostogolit-o cat colo. Cand am gasit-o dimineata, am ridicat din umeri neputincioasa si am sugerat singurului membru al familiei care sta acasa sa o transforme intr-o delicioasa salata. Eu nu am gustat din ea pentru ca mie nu-mi place salata de varza dar am primit asigurari ca a fost delicioasa.


Banuim ca "infractorul" este dumnealui. Nu va amagiti. Sta legat doar pe timpul zilei si schelalaie si se vaita ca din gura de sarpe din acest motiv. Seara, cand ni se face mila de el si ii dam drumul, in sfarsit, alearga ca un nebun si topaie fix intre rasadurile noastre din gradina. Cineva ii va da cateva peste coada foarte curand. Norocul lui este ca il iubim destul de mult si intelegem ca e inca un copil. (Rex n-are inca un an credem noi)

Bonus picture: ca sa prezentam tot familionul canin al gospodariei- Linda, fosta catelusa a vecinei noastre, care s-a mutat la noi in curte si se mai duce in fosta ei curte doar in vizita, sarind gardul. In rest este o doamna si o delicata!




marți, 22 iunie 2010

Caprifoiul

Este denumita popular si Mana Maicii Domnului si constituie , dupa mine, varianta ideala de a-ti construi un gard viu care sa "te apere" de privirile curioase ale vecinilor. Noi am inmultit-o prin marcotaj. Am incercat si prin plantarea puilor dar s-a uscat.

Pe langa aspectul foarte frumos ( flori in combinatie alb-galben si frunzis bogat deosebit ), in serile de vara, raspandeste un miros dulceag, imbatator. E o adevarata placere sa stai in curte atunci cand ea este inflorita.

In imagine este unul din "pui", acum devenit planta serioasa.

luni, 21 iunie 2010

Borcanele cu minuni


Dupa recolta "serioasa" de ieri, ma uitam la castronelul plin si ma intrebam ce sa fac cu castravetii. Hai sa zicem ca puneam o parte in salata dar cum nu sunt gata rosiile si nici nu cumparasem unele din piata, nici salata nu mai parea o idee buna.
Sotul meu admira castravetii ( asa cum face orice orasean care a constatat cu stupoare ca in gradina cresc lucruri minunate ) si-mi zice: "Sa vezi tu ce castraveciori murati facem". Atunci m-am gandit: "pai de ce sa nu incepem cu astia? "
Asa ca am intrat in casa, am dat search pe google dupa reteta si am aplicat una de castraveti murati bulgaresti.
Rezultatul? Il vedeti mai sus. Nu stiu insa cum sunt la gust dar probabil ca sotul meu nu va mai rezista mult pana sa "atace" primul borcan.
Putem doar sa speram ca sunt la fel de buni la gust precum la infatisare.

duminică, 20 iunie 2010

Prima recolta










Micul nostru solar a dat primele roade. Cand ne-am uitat dimineata castravetii tronau lenesi in vrej de parca ar fi spus: " si acum doar nu va asteptati sa ne culegem singuri!". Asa ca am inceput sa-i cautam pe unde erau ascunsi si sa ii punem unul cate unul in castronel.




joi, 17 iunie 2010

Cai abandonati







Nu stiu cum am ajuns pe blogul lor...probabil din intamplare. Si m-au impresionat foarte tare. De aceea va rog pe toti cei care puteti sa contribuiti, ajutati-i prin popularizarea contului lor si a adresei. Poate oameni cu suflet mare vor contribui la intretinerea lor sau chiar ii vor adopta ( daca au spatiu pentru ei).

Calutii acestia au avut o viata trista. Probabil nu mai sunt buni de munca dar sunt tare dragalasi si au nevoie de papica.

Iata datele asociatiei:


Fundatia Paco

Cont Iban BRD Agentia Carol: RO40BRDE441SV80881324410

Cod unic de inregistrare:9378400

Adresa adapostului de caluti abandonati: Sos. Petricani, nr. 11 A, Pepiniera Toboc

Busuioc


Cred ca ne lansam in afaceri cu condimente si mirodenii. Altfel nu se explica de ce socrul meu a impanzit toata curtea cu el. In fiecare locusor unde mai ramasese un spatiu de plantat ( lucruri), el a mai plantat putin busuioc.


O colega imi spunea ca un ghiveci cu busuioc ar fi foarte eficient in cazul tantarilor. Ea sustine ca daca pui ghiveciul in apropierea patului noaptea, tantarii vor fi tinuti la distanta iar mirosul este imbatator.


Cred ca voi incerca solutia miraculoasa. In fond de ce n-as lupta importiva tantarilor ( care sunt cu miile) cu "arme neconventionale" avand in vedere ca aparatul cu pastile degaja caldura?

marți, 8 iunie 2010

Cei mai noi locatari







De ieri pana astazi ni s-a marit gospodaria cu inca 20 de capete. Daca duminica seara era doar unul in plus, in dimineata aceasta numarul 20 a iesit cu mare scandal din ou. In momentul de fata 14 dintre puisorii de gaina si-au schimbat domiciliul si au trecut in cutiuta de carton care le va servi drept casuta pana cand vor fi suficient de mari si vanjosi ca sa iasa la soare, in iarba grasa.

Restul de sase care au iesit pe timpul noptii si in dimineata aceasta, pentru ca erau inca uzi, au ramas in incubator, pentru a se "coafa", cum le zic eu. In cursul zilei de astazi ii vor urma pe fratiorii lor la cutiuta.

Ar trebui sa-i vedeti cat sunt de mici. Mi-am amintit de descrierea pe care o facea Al. Bratescu Voinesti puilor de prepelita: " parca erau niste gogosi de matase".

Pe cat sunt de mici pe atat sunt de galagiosi si le-am servit prima masa ieri seara. N-au mancat toti, doar cei care deja erau mai in varsta, aveau o zi. Dimineata le-am pregatit al doilea capacel de malai umezit si din ce in ce mai multi au prins curaj si au inceput sa ciugule.

Altii au ciocnit intre timp si ii asteptam cu surle si trambite sa-si faca sosirea pe lume. Avem cativa cu gatul golas, altii negri tuci si cativa galbiori care si-au asortat dungute maro.

Deocamdata, in cutiuta lor, fac plaja la becul ce tine loc de caldura materna si se uita curiosi de cate ori vorbesti cu ei.

Le-am facut si trei poze , cu chiu cu vai, cu telefonul pe sub bec, pentru ca am vrut neaparat sa vi-i pot arata pe cei mai noi membrii ai microfermei noastre. Am zis microferma? Tiiii...parca trebuia sa fie doar o casuta cu multa iarba si flori :P
Update 1: S-au facut 30 iar alte oua au fost ciocnite. 24 to go ! Acum n-avem pretentia sa iasa 100% dar sa speram ca ajungem macar la 75%
Update 2: Am ajuns la 39 si probabil ne vom opri aici. Am lasat ouale in incubator pentru inca o zi, doar asa ca sa nu omoram aiurea vreun pui care totusi iesea. Prima noastra experienta de incubare a avut o rata de succes de 72,2%, ceea ce se incadreaza in performantele anticipate pentru acest tip de incubator. Cred ca avem cei mai frumos pui din lume ( si cioara zice ca ai ei sunt cei mai frumosi :P ). Cand se vor pune pe picioare putinel voi face mai multe poze sa vedeti si motatii si gatlejatii si incaltatii.:)

duminică, 6 iunie 2010

Poiata

Cand am inceput aventura asta ne gandeam la o curte pentru weekenduri, cu mult verde, cu floricele, ciripit de pasarele si alte bazaconii care trec prin mintea unui om care a trait toata viata lui la bloc si acum a prins drag sa-si bea cafeaua dimineata pe teresa.

Numai ca socoteala de anul trecut a tinut fix pana anul acesta si de unde cu un an in urma pusesem gand rau ( de demolare ) fostului cotet al gainilor acum acesta are noi locatare.

Dupa ce gainile de pe vremea bunicii ( rachetele, cum le zicea soacra mea) au murit de moarte buna, la un moment dat ne-a venit ideea de a cumpara de la o ferma gaini ouatoare. Initial intentia ferma a fost de a le vinde. Numai ca, desi sotul meu isi pastra aceasta intentie, in cazul meu ea slabea vazand cu ochii pana m-am trezit rugandu-l frumos, frumos sa nu le mai vanda si nici sa le mai taie pentru ca "uite cat de frumoase s-au facut".
Au urmat puisorii, de la aceeasi ferma. Pui de-o zi care aproape o luna au crescut rudimentar pe prispa casei batranesti. Asa cum era normal n-au ramas de-o zi ci au crescut si au inceput sa zboare. Asa am aflat si noi ca la stadiul asta se numesc zburati :D

Am ajuns la concluzia ca prispa casei batranesti nu e chiar un loc potrivit indiferent ca aceasta e o darapanatura si in ea nu mai locuieste nimeni. Asa ca ne-am hotarat sa le facem un nou domiciliu, tot in zona poiatei care sa le permita sa scurme dar care sa impiedice contactul cu pasarile mature pentru a nu-i imbolnavi.

Am luat modelul de pe net. Iata-l:
Si l-am adaptat atat nevoilor cat si nepriceperii noastre si iata ce a iesit:

Nu e chiar opera de arta dar cei 62 de puisori candva de o zi, cumparati de la ferma in patru cutiute de carton, sunt foooooarte fericiti!

Apoi, daca am vazut noi ca puisorii astia au supravietuit ne-am gandit ca e momentul sa ne luam propria clocitoare si sa "coacem" gaini veritabile de tara. Asa ca am gasit o vecina care ne-a furnizat materia prima ( oua de tara) si acum 19 zile am pornit la drumul celei mai noi experiente: clocirea oualelor de gaina. Exact asa cum scrie in cartea incubatorului, astazi, a 19-a zi, puii nostri au inceput sa ciocneasca. Ba chiar doi, mai vanjosi au si iesit deja. Tinem pumnii sa iasa toti 54 :)

marți, 1 iunie 2010

Alti locuitori ai gradinii

Dupa ce anul trecut am cumparat legume de o calitate slaba si un gust indoielnic anul acesta sotul meu s-a hotarat sa facem si noi o gradina serioasa, asa cum sta bine unor potentiali viitori locuitori in mediul rural.

Zis si facut si asa au aparut plantutele care va vor fi prezentate in cele ce urmeaza:

Rosiile din solar sunt deja maricele ( gogonele cum le spune soacra-mea )


Rosiile din curte sunt si ele frumoase. Din pacate furtuna puternica de ieri seara a culcat o parte la pamant. Speram ca vor supravietui pana la urma si nu vom mai avea parte de intemperii pana in toamna.
Dumnealui este un ardei capia. Speram ca in toamna sa ne faca niste ardei gustosi pentru ca suntem lesinati dupa ardei copt.

Aici avem salata care trebuie rarita pentru ca nu mai are loc sa creasca. Ne ocupam de ea cat mai curand. In stanga se zareste si randul de varza si el o frumusete.



In mod evident conflictele dintre generatii au aparut atunci cand socrul meu mi-a spus suav ca a plantat fasole printre florile mele.Fasolea s-a facut frumusica foc si a inceput sa se cocoate pe arac si am crutat-o desi vroiam s-o scot de teama ca-mi va sufoca florile. Ce sa te faci cu oamenii astia mai in varsta care simt nevoia sa planteze ceva oriunde, numai sa planteze!


Tot anul trecut am achizitionat impreuna cu celelalte plante si una bucata pui de cires. Nu exista un cires in curte si ne-am gandit ca e musai sa avem unul. A crescut frumos, inalt, a facut cateva flori dar n-a facut cirese. Cam in cat timp de la plantare rodeste un cires ?